Noutati legislative

Noutati legislative octombrie 2026

1. Sporul pentru persoanele cu handicap
Prin Decizia nr. 836/2026, Curtea Constitutionala a admis, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a sintagmei „nivelul veniturilor salariale” din cuprinsul art. 11 alin. (4), raportat la art. 22, din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. Exceptia a fost invocata intr-un litigiu aflat pe rolul Tribunalului Olt, iar solutia a fost facuta publica prin comunicatul de presa din 9 iulie 2026. Decizia a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, din 30 septembrie 2026. Art. 11 alin. (4) limiteaza veniturile salariale ale personalului din administratia publica locala (aparatul consiliilor judetene, primarii, consilii locale, institutii si servicii publice subordonate) la nivelul indemnizatiei lunare a viceprimarului sau, dupa caz, a vicepresedintelui consiliului judetean, in functie de nivelul de organizare al institutiei (comuna, oras, municipiu, sectoare ale municipiului Bucuresti etc.). Art. 22 prevede un spor de 15% pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. 

Problema practica era urmatoarea: la salariatii care ajunsesera la nivelul plafonului, sporul de 15% se includea in calculul veniturilor salariale, astfel incat sporul nu se mai platea in masura in care ducea veniturile peste plafon. 
Curtea a constatat ca aplicarea plafonului in acest fel creeaza o diferenta de tratament intre persoanele cu handicap aflate in aceeasi situatie juridica, facuta exclusiv in functie de nivelul veniturilor salariale si lipsita de o justificare obiectiva si rezonabila. Aceasta diferenta de tratament a fost considerata discriminare, contrara art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacra egalitatea in drepturi. Curtea a retinut ca dreptul la spor nu poate fi anulat doar pentru ca plata lui ar depasi plafonul. 

Curtea nu a eliminat plafonarea veniturilor salariale ca mecanism. Textul este neconstitutional numai in masura in care sintagma „nivelul veniturilor salariale” include si sporul prevazut de art. 22: textul ramane in vigoare, dar nu mai poate fi aplicat cu acest inteles. Consecinta este ca sporul de 15% se calculeaza si se plateste peste plafonul prevazut la art. 11 alin. (4). intr-un exemplu cu cifre rotunde, daca plafonul este de 10.000 lei brut, iar sporul de 15% reprezinta 1.500 lei, venitul brut poate ajunge la 11.500 lei, fata de 10.000 lei inainte de decizie. Decizia priveste functionarii publici si personalul contractual din familia ocupationala „Administratie” din consiliile judetene, primarii, consiliile locale si institutiile si serviciile publice subordonate, care au handicap grav sau accentuat. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, decizia este definitiva si general obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial si are putere numai pentru viitor, iar institutiile publice vizate trebuie sa recalculeze, pentru perioada urmatoare, drepturile salariale ale persoanelor in cauza. Pentru angajatorii din sectorul privat, decizia nu are efecte directe, pentru ca plafonul din art. 11 alin. (4) se aplica exclusiv personalului platit din fonduri publice.

2. Angajarea strainilor 
Ordinul ministrului muncii, familiei, tineretului si solidaritatii sociale nr. 1.073/2026, emis la 4 august 2026 si publicat in Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026, a aprobat Lista ocupatiilor deficitare prevazuta la art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2026 privind accesul strainilor pe piata muncii din Romania. Lista cuprinde 289 de ocupatii, identificate prin denumirea si codul din Clasificarea ocupatiilor din Romania (COR), si a fost elaborata potrivit metodologiei din Ordinul nr. 987/2026. 
Lista este un filtru de eligibilitate: potrivit ordonantei, procedurile pentru viza de lunga sedere de tip D/AM2 (lucratori permanenti, sezonieri si transfrontalieri) pot fi initiate numai pentru ocupatiile din lista, iar agentiile de plasare pot presta servicii numai pentru aceste ocupatii. Viza D/AM1 (lucratori inalt calificati si alte categorii speciale) nu depinde de lista. 

Angajarea lucratorilor straini din afara Uniunii Europene se deruleaza prin platforma WorkinRomania.gov.ro. Angajatorul se inregistreaza pe platforma, iar angajatorul care recruteaza direct, fara agentie de plasare, trebuie sa fie autorizat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Conditiile de autorizare sunt cumulative: lipsa obligatiilor restante la bugetul general consolidat, lipsa faptelor sanctionate in cazierul fiscal, activitate economica neintrerupta de cel putin 24 de luni, cel putin 50 de salariati in anul anterior, cel mult 20% din strainii incadrati in anul anterior cu viza anulata sau revocata si o garantie financiara de 1.000 euro pentru fiecare lucrator strain. Avizele de angajare si de detasare au fost eliminate. 

In dosarul nr. 5633/2/2026, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, a admis, in septembrie 2026, cererea Patronatului Importatorilor de Forta de Munca (PIFM) si a dispus suspendarea executarii Ordinului nr. 1.073/2026, pana la solutionarea cauzei de catre instanta de fond. Parat este Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale. Hotararea nu anuleaza ordinul: este o masura provizorie, care ii opreste efectele pe durata procesului. Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare. 
PIFM a contestat ordinul pe motiv ca introduce o selectie restrictiva a profesiilor, pe baza unor date care nu mai reflecta piata muncii. 
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2026 ramane in vigoare; potrivit PIFM, efectul suspendarii este ca angajatorii pot recruta lucratori straini pentru orice ocupatie din COR, prin procedura generala de testare a pietei muncii. 

Dupa hotarare, platforma WorkinRomania a fost blocata partial: sunt dezactivate fluxurile de inregistrare a angajatorului, de autorizare a angajatorului si de depunere a cererii unice pentru vizele de lunga sedere de tip D/AM2. Inspectoratul General pentru Imigrari a precizat, la 15 septembrie 2026, ca nu este vorba de o defectiune tehnica, ci de operatiuni efectuate la solicitarea Ministerului Muncii, pentru aplica rea hotararii instantei, si ca cererile deja depuse sunt in curs de analiza. Pe durata dezactivarii, angajatorii nu pot finaliza inregistrarea si autorizarea si nu pot depune cereri unice pentru vizele D/AM2. 

Ministerul Muncii a aratat ca suspendarea afecteaza verificarile necesare aprobarii cererilor, deoarece lista nu se mai aplica, si ca va ataca hotararea cu recurs dupa primirea comunicarii. 
Ministerul a cerut Ministerului Afacerilor Interne, care administreaza tehnic platforma, sa limiteze restrictiile la operatiunile afectate de hotarare si sa identifice cererile deja depuse, pentru ca ele sa fie solutionate in functie de stadiul procedural, potrivit legii. PIFM a cerut repunerea platformei in functiune, astfel incat sa fie procesate cererile pentru toate ocupatiile din COR. Patronatul sustine ca suspendarea listei nu justifica oprirea procesarii cererilor depuse de operatorii economici si ca refuzul sau intarzierea ar putea constitui un refuz nejustificat in sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. 
Potrivit unei analize a PwC Romania, publicate la 12 octombrie 2026, fluxurile pentru viza D/AM2 ramaneau dezactivate. Procedurile pentru viza D/AM1 nu sunt afectate de suspendare, dar presupun inregistrarea prealabila a angajatorului pe platforma. Pentru detasarea in cadrul unui grup de societati (viza D/DT), cererea se depune direct la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, fara cerere unica prealabila pe platforma, iar eliberarea vizei ramane supusa verificarilor prevazute de lege.

3. Limba in care se redacteaza contractul 
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2026 privind accesul strainilor pe piata muncii din Romania, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026, a introdus obligatia incheierii contractului individual de munca al unui lucrator strain nu numai in romana, ci si in limba statului de origine sau intr-o limba de circulatie internationala pe care lucratorul o intelege. Obligatia apare in doua locuri: in Codul muncii (art. 16 alin. (19)) si in ordonanta (art. 7 alin. (1) lit. b)). 
 
Acelasi act normativ modifica insa atat Ordonanta Guvernului nr. 25/2014, cat si Codul muncii, sanctionand in ambele acte normative nerespectarea acestei obligatii, dar cu sanctiuni diferite. 
Astfel, in Codul muncii, la art. 260 alin. (1) lit. e6) se prevede amenda de 6.000 lei pentru fie care contract incheiat doar in limba romana. La art. 42 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2026 se prevede insa o amenda intre 5.000 si 10.000 lei pentru fiecare lucrator strain, constatata de inspectorii de munca. Una se calculeaza pe contract, cealalta pe lucrator, iar textele nu spun daca se aplica impreuna sau alternativ. 
 
4. Tichete de valoare
Valorile biletelor de valoare se indexeaza semestrial, potrivit art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.045/2018. Pentru semestrul II al anului 2026 au fost emise trei ordine, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in septembrie 2026. Valorile stabilite prin ele se aplica incepand cu luna octombrie 2026 si, potrivit ordinelor, si in lunile februarie si martie 2027. 
 
Tichetele de masa. Valoarea nominala maxima a unui tichet de masa a ramas de 45 lei. 
Plafonul de 45 lei fusese stabilit prin Legea nr. 201/2025 pentru modificarea Legii nr. 165/2018. Ordinul nr. 1.254/1.188/2026 al ministrului finantelor si al ministrului muncii, familiei, tineretului si solidaritatii sociale, publicat in Monitorul Oficial nr. 830 din 30 septembrie 2026, prevede ca, incepand cu octombrie 2026, valoarea nominala a unui tichet de masa nu poate depasi 45 lei. 

Tichetele de cresa. Suma lunara a crescut de la 740 lei la 770 lei, adica cu 30 lei. Suma de 740 lei se aplica din aprilie 2026, potrivit Ordinului nr. 368/2026. Valoarea de 770 lei a fost stabilita prin Ordinul nr. 1.255/1.187/2026 al ministrului finantelor si al ministrului muncii, familiei, tineretului si solidaritatii sociale, publicat in Monitorul Oficial nr. 830 din 30 septembrie 2026, si se aplica incepand cu octombrie 2026. 
 
Tichetele culturale. Valoarea maxima a crescut de la 250 lei/luna la 260 lei/luna, pentru sumele acordate lunar, si de la 490 lei/eveniment la 510 lei/eveniment, pentru sumele acordate ocazional, adica cu 10 lei, respectiv cu 20 lei. 
Valorile anterioare fusesera stabilite prin Ordinul nr. 369/2.624/2026 al ministrului finantelor si al ministrului culturii, publicat in Monitorul Oficial nr. 258 din 1 aprilie 2026, care se aplicau si in august si septembrie 2026. Noile valori au fost stabilite prin Ordinul nr. 1.187/3.117/2026 al ministrului finantelor si al ministrului culturii, publicat in Monitorul Oficial nr. 778 din 15 septembrie 2026. intrucat valorile din ordinul anterior s-au aplicat si in august si in septembrie 2026, cele noi se aplica incepand cu octombrie 2026.

5. Programul de lucru 12/24 
Curtea de Apel Iasi a cerut Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) sa lamureasca in ce conditii se poate deroga de la regulile privind repausul zilnic si cel saptamanal pentru salariatii care lucreaza in programul 12/24, adica 12 ore de munca urmate de 24 de ore libere.
Cauza, inregistrata sub nr. C-767/26 (CFR Calatori), a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 19 octombrie 2026. Cererea Curtii de Apel Iasi este din 9 iulie 2026. Litigiul se poarta intre societatea CFR Calatori, sucursala Iasi, si un sindicat din domeniul feroviar, care actioneaza in numele unuia dintre membrii sai. 

Punctul de plecare il constituie hotararea CJUE din 2 martie 2023 in cauza C-477/21, MÁV-START, privind un mecanic de locomotiva din Ungaria. Curtea a stabilit ca repausul zilnic si cel saptamanal sunt doua drepturi distincte. 
Repausul zilnic nu se include in cel saptamanal, ci se adauga acestuia, chiar daca il precede imediat. Altfel spus, o data la sapte zile, orice lucrator are dreptul atat la repaus zilnic, cat si, cumulat cu acesta, la repaus saptamanal.
Directiva europeana privind timpul de lucru (2003/88/CE) prevede un timp de repaus zilnic de 11 ore si un timp de repaus saptamanal de 24 de ore. Adunate, ele fac 35 de ore consecutive, o data la sapte zile. 
 
Dreptul romanesc este mai generos decat directiva. Codul muncii prevede un repaus zilnic de 12 ore si un repaus saptamanal de 48 de ore; decurge ca orice lucrator, in Romania, are dreptul la cel putin 60 de ore libere consecutive, o data la sapte zile. Lucrul acesta este deja cert. 
Problemele decurg insa in cazul lucratorilor care au programul de lucru 12 cu 24. Codul muncii prevede ca o zi de munca de 12 ore este urmata de 24 de ore de repaus, iar repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica. Cumulate, acestea inseamna 72 de ore, aproape dublul celor 35 cerute de directiva. Pentru angajatori, aceasta este o problema: salariatii care lucreaza acest program nu mai au efectiv timp sa isi faca norma de 40 de ore pe saptamana. 
 
Curtea de Apel Iasi cauta totusi o solutie, intreband daca se poate deroga. Prima intrebare este daca regula din Codul muncii, potrivit careia timpul de munca poate fi repartizat inegal in saptamana, iar modul concret se stabileste prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern, este o derogare permisa de directiva. A doua intrebare priveste repausul compensatoriu, adica timpul liber acordat in locul celui pe care salariatul nu l-a primit. Instanta intreaba cat trebuie sa dureze acesta cand nu sunt acordate cumulat repausul zilnic si cel saptamanal. 
 
Aceeasi problema, pentru programele 12/24 si 12/48, a fost adusa si in fata inaltei Curti de Casatie si Justitie. Aceasta a respins sesizarea prin Decizia nr. 415/2025 (Monitorul Oficial nr. 94 din 5 februarie 2026), pe motiv ca aspectele cerute sunt deja lamurite in jurisprudenta CJUE. Curtea de Apel Iasi a socotit ca nu sunt lamurite, in special cumulul repausului zilnic cu cel saptamanal la programul 12/24. 
Cauza este in curs. Pana la raspunsul CJUE, care vine de regula dupa mai mult de un an, raman aplicabile regulile din Codul muncii.