Noutati legislative

Noutati legislative iulie 2026

1. Masuri de stimulare a ocuparii
Potrivit articolului 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, angajatorii din Romania care incadreaza pe durata nedeterminata anumite categorii de someri defavorizati sau vulnerabili (cum ar fi persoanele de peste 45 de ani, tinerii NEET sau parintii unici sustinatori) beneficiaza de o subventie salariala lunara. Acordarea acestui sprijin financiar este conditionata de mentinerea raporturilor de munca pentru o perioada de cel putin 18 luni. Pentru a accesa efectiv fondurile, angajatorul are obligatia legala de a parcurge o procedura administrativa obligatorie, respectiv incheierea unei conventii cu agentia teritoriala (judeteana) pentru ocuparea fortei de munca (AJOFM). Aceasta conventie trebuie perfectata in termen de maximum 12 luni de la data angajarii efective a salariatului.
Invocand limitele bugetare, numeroase agentii teritoriale pentru ocuparea fortei de munca refuzau sa semneze conventiile cu companiile solicitante. In consecinta, la implinirea termenului de 12 luni, angajatorii pierdeau definitiv dreptul de a mai obtine subventia, prin operarea institutiei decaderii. In acest mod, epuizarea fondurilor bugetare producea consecinte exclusiv asupra angajatorului, care pierdea definitiv dreptul la subventie, desi indeplinise toate conditiile legale.

Jurisprudenta era neunitara. In timp ce o parte a instantelor de judecata validau aceasta practica, considerand masura de sprijin ca fiind strict subsidiara banilor existenti, alte instante de control judiciar au apreciat ca lipsa fondurilor reprezinta doar o problema de executie fiscala ce poate afecta exclusiv momentul platii efective, iar nu incheierea conventiei.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, a intervenit prin pronuntarea Deciziei nr. 8/2026, publicata in Monitorul Oficial nr. 516 din 23 iunie 2026, decizie cu caracter obligatoriu pentru toate instantele din tara: ”In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 95 alin. (11) din Legea nr. 76/2002 si art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, incheierea conventiei dintre angajatori si agentiile pentru ocuparea fortei de munca, prevazuta in anexa nr. 19 la normele metodologice, nu este conditionata de existenta sumelor aprobate in bugetul asigurarilor pentru somaj cu aceasta destinatie”.

Inalta Curte a stabilit, asadar, ca existenta sau suficienta fondurilor aprobate in bugetul asigurarilor pentru somaj nu constituie o conditie pentru incheierea conventiei dintre angajator si agentia pentru ocuparea fortei de munca. Termenul de decadere de 12 luni sanctioneaza exclusiv pasivitatea angajatorului si nu poate opera atunci cand imposibilitatea incheierii conventiei este imputabila autoritatii administrative. In aceste situatii, lipsa fondurilor bugetare poate afecta numai momentul platii subventiei, nu si dreptul angajatorului la incheierea conventiei si, implicit, la acordarea masurii de stimulare prevazute de lege.


2. Suspendarea contractului de munca
In cazul funkionarilor publici, art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ prevede ca raportul de serviciu se suspenda de drept, intre altele, atunci cand cu privire la funkionarul public s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, infractiuni de coruptie sau de serviciu, infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei, infractiuni de fals ori o infractiune savarsita cu intentie care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat prin Decizia nr. 75 din 22 iunie 2026: „Sesizarea instantei penale cu un acord de recunoastere a vinovatiei nu echivaleaza cu trimiterea in judecata si, prin urmare, nu constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funkionarului public, conform dispozitiilor art. 513 alin. (1) lit. l) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.”

Ce este acordul de recunoastere a vinovatiei?
Acordul de recunoastere a vinovatiei este reglementat de art. 478 si 479 din Codul de procedura penala. Astfel, potrivit art. 478 alin. (1), in cursul urmarii penale, dupa punerea in miscare a actiunii penale, inculpatul si procurorul pot incheia un acord, ca urmare a recunoasterii vinovatiei de catre inculpat. Potrivit art. 479, acordul de recunoastere a vinovatiei are ca obiect recunoasterea comiterii faptei si acceptarea incadrarii juridice pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si priveste felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia.
In ceea ce priveste salariatii, art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii prevede ca contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului, intre altele, in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. Dupa cum stim, prima teza a acestui text a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 279/2015. Dar cea de-a doua teza a ramas in vigoare.
Asadar, reglementarea privind suspendarea contractului de munca al salariatilor este oarecum similara cu cea care priveste funkionarii publici. Totusi, trebuie mentionata o distinctie: in cazul funkionarilor publici, suspendarea – in situatia descrisa mai sus – intervine de drept, in timp ce in cazul salariatilor, ea intervine la initiativa angajatorului.

Nu a fost inca publicata motivarea acestei decizii. Dar, in esenta, putem considera ca, desi Decizia ICCJ nr. 75/2026 priveste funkionarii publici, aceeasi interpretare se impune si in aplicarea art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, intrucat si aceasta dispozitie conditioneaza suspendarea contractului individual de munca de existenta trimiterii in judecata.
In consecinta, de acum, suspendarea contractului individual de munca va putea interveni exclusiv in ipoteza trimiterii in judecata a salariatului, nu si in cazul in care instanta penala este sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei.

O observatie: aceste dispozitii, astfel cum au fost interpretate de ICCJ, privesc doar perioada anterioara unei eventuale condamnari. Daca aceasta intervine, devin aplicabile dispozitiile privind incetarea de drept a raportului juridic. Astfel, in cazul salariatilor, contractul individual de munca inceteaza de drept, potrivit art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. Similar, in cazul funkionarilor publici, raportul de serviciu inceteaza de drept, potrivit art. 517 alin. (1) lit. g) din Codul administrativ, cand prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus condamnarea pentru o fapta prevazuta la art. 465 alin. (1) lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate, la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, indiferent de modalitatea de individualizare a executarii pedepsei.

3. Concediul medical
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 506/2026, publicat in Monitorul Oficial nr. 507 din 19 iunie 2026, a modificat si completat Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 15/2018/1.311/2017.
Noul act normativ adapteaza normele la modificarile intervenite prin Legea 64/2026 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor masuri in cadrul sistemului de sanatate, prevazand ca, in cazul concediului medical acordat fara intrerupere pentru un episod de boala sau complicatiile care decurg din aceasta, indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate se calculeaza si se platesc prin diminuarea cu o singura zi, indiferent de numarul certificatelor de concediu medical eliberate.
Articolul 78^4 alin. (4) stabileste formula de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate, care se bazeaza pe media zilnica a bazei de calcul (Mzbci) inmultita cu procentul legal si cu numarul de zile lucratoare din concediul initial minus prima zi (NZLCM - 1). Acest algoritm impune diminuarea cuantumului prin scaderea obligatorie a primei zile lucratoare din numarul total de zile platite.
Asadar, diminuarea cu o zi a indemnizatiei se aplica o singura data pentru acelasi episod de boala, nu pentru fiecare certificat medical eliberat in continuare.

In practica, s-a pus problema modului de aplicare a diminuarii cu o zi atunci cand certificatul medical initial cuprinde exclusiv zile nelucratoare, respectiv zile de repaus saptamanal si/sau sarbatori legale, iar certificatul medical „in continuare” include zile lucratoare.
In aceasta situatie, se pune intrebarea daca diminuarea trebuie aplicata asupra primei zile lucratoare din certificatul medical „in continuare” sau daca, in lipsa unei zile lucratoare in certificatul initial, diminuarea nu mai poate fi operata.
Opinia noastra este: Desi art. 78^4 alin. (4) prevede ca diminuarea se efectueaza prin raportare la concediul medical initial, in aceasta situatie diminuarea nu poate fi operata efectiv, deoarece certificatul initial nu cuprinde nicio zi lucratoare din care sa fie scazuta ziua neplatita.

Actele normative nu precizeaza daca, intr-un asemenea caz, diminuarea trebuie aplicata asupra primei zile lucratoare din certificatul medical emis „in continuare” sau daca, in lipsa unei zile lucratoare in certificatul initial, diminuarea nu se mai aplica.
In lipsa unei reglementari exprese sau a unui punct de vedere oficial al CNAS, aceasta situatie ramane susceptibila de interpretari diferite si necesita clarificari din partea autoritatii.

Pana la aparitia unor asemenea clarificari, apreciem ca diminuarea nu poate fi transferata in mod automat asupra certificatului medical „in continuare”, intrucat Normele de aplicare raporteaza expres scaderea zilei neplatite la certificatul medical initial.
In cuprinsul prezentei actualizari a Consilierului va prezentam si alte noi probleme si solutii practice.
De asemenea, prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 505/1.031/2026 a fost modificat modelul unic al certificatului de concediu medical, aprobat prin Ordinul nr. 1.192/745/2020, cu scopul de a identifica certificatele acordate pacientilor inclusi in programele nationale de sanatate, precum si a certificatelor acordate pentru perioadele de internare in spital. In noul formular al certificatului de concediu medical se introduce o noua rubrica, intitulata „Program National de Sanatate (PNS)”. Aceasta rubrica se completeaza de catre medicul curant, prin bifarea casutei corespunzatoare, numai in cazul certificatelor eliberate pacientilor inclusi in programele nationale de sanatate.


4. Formarea profesionala a angajatilor in inteligenta artificiala si noi tehnologii
Prin Ordinul Ministerului Economiei nr. 847/2026 s-a aprobat o schema de ajutor de stat pentru perfectionarea/recalificarea angajatilor din societati.

Obiectivul principal il reprezinta sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), prin acordarea de fonduri nerambursabile pentru imbunatatirea competentelor angajatilor in tehnologiile emergente.

In cadrul schemei sunt finantate activitatile de instruire in urmatoarele tehnologii emergente: internet of things; big data; cloud technologies; invatarea automata; inteligenta artificiala; automatizarea proceselor robotice; blockchain; cyber-physical systems; additive manufacturing.
De fonduri poate beneficia orice entitate cu mai putin de 250 de angajati si a carei cifra de afaceri anuala nu depaseste 50 mil. euro si/sau al carei bilant anual total nu depaseste 43 mil. euro, care desfasoara o activitate economica, indiferent de statutul juridic, de modul de finantare sau de existenta unui scop lucrativ al acesteia. Activitatea economica reprezinta orice activitate care consta in furnizarea de bunuri, prestarea de servicii si executia de lucrari pe o piata.

Nu se acorda sprijin intreprinderilor care: isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse pescaresti si de acvacultura; desfasoara activitati de prelucrare si comercializare a produselor pescaresti si de acvacultura, in anumite cazuri; isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole; isi desfasoara activitatea in sectorul prelucrarii si comercializarii produselor agricole, in anumite cazuri. Nu sunt vizate nici activitatile conditionate de utilizarea preferentiala a produselor nationale fata de produsele importate; ajutoarelor destinate activitatilor legate de export catre tari terte sau catre alte state membre.

Pentru accesarea fondurilor, IMM-urile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, printre care lipsa datoriilor bugetare nete; sa nu fie incompatibile pentru primirea de finantari din fonduri publice; sa nu fi beneficiat anterior de fonduri publice, inclusiv UE, pentru aceleasi activitati; sa nu fie intreprindere aflata in dificultate ori in stare de insolventa, faliment, reorganizare judiciara, dizolvare.
Valoarea maxima a ajutorului acordat unui beneficiar, in corelatie cu numarul de angajati instruiti, este de 17.000 euro.
Bugetul schemei este de 1.700.000 de euro, echivalent in lei, iar numarul maxim estimat de IMM-uri care vor beneficia de sprijin este de 100.


5. Sporul de handicap
Prin Decizia din 9 iulie 2026, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstitutionale in masura in care sintagma „nivelul veniturilor salariale” se refera si la sporul pentru persoanele cu handicap prevazut de art. 22 din aceeasi lege.
Art. 11 alin. (4) stabileste ca „nivelul veniturilor salariale se stabileste, in conditiile prevazute la alin. (1) si (3), fara a depasi nivelul indemnizatiei lunare a functiei de viceprimar sau, dupa caz, a indemnizatiei lunare a vicepresedintelui consiliului judetean, sau, dupa caz, a viceprimarului municipiului Bucuresti, corespunzator nivelului de organizare: comuna, oras, municipiu, sectoarele municipiului Bucuresti, primaria generala a municipiului Bucuresti, exclusiv meajorrile prevazute la art. 16 alin. (2), cu incadrarea in cheltuielile de personal aprobate in bugetele de venituri si cheltuieli”. La randul sau, art. 22 prevede ca „pentru activitatea desfasurata de nevazatorii cu handicap grav si accentuat, in cadrul programului normal de lucru, se acorda un spor de 15% din salariul de baza/solda de functie/salariul de functie/indemnizatia de incadrare”, celelalte categorii de persoane cu handicap grav si accentuat beneficiare urmand sa fie stabilite prin hotarare a Guvernului.

Curtea a retinut ca plafonarea veniturilor salariale la nivelul indemnizatiilor mentionate nu poate avea ca efect neacordarea acestui spor. Prin urmare, funkionarii publici si personalul contractual din administratia publica locala incadrati in grad de handicap grav sau accentuat beneficiaza de sporul prevazut de art. 22, chiar daca prin acordarea sa este depasit plafonul prevazut de art. 11 alin. (4).