Noutati legislative

Noutati legislative mai 2026

1. Angajarea strainilor

Regimul juridic al angajarii strainilor în România a fost restructurat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2026 privind accesul, sederea si încadrarea în munca a strainilor pe teritoriul României, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniul strainilor, publicata în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026, care a înlocuit vechiul sistem reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 25/2014. Noua reglementare a modificat, de asemenea, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în România. 
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2026 diferentiaza trei mari categorii de straini.
a) Prima categorie priveste persoanele care au deja acces la piata muncii în baza dreptului de sedere, precum rezidentii pe termen lung, anumite categorii de membri de familie, studentii, beneficiarii unei forme de protectie, solicitantii de azil sau titularii Cartii albastre a UE. Pentru acestia nu este necesara înregistrarea angajatorului în platforma electronica si nici autorizarea acestuia.
b) A doua categorie priveste strainii care solicita viza de lunga sedere pentru angajare în munca de tip D/AM1, pe baza unei cereri unice depuse direct de angajator. În aceasta categorie intra, între altii, lucratorii înalt calificati, sportivii profesionisti, personalul didactic si de cercetare, precum si cetatenii din Republica Moldova, Ucraina si Serbia angajati cu norma întreaga.
c) A treia categorie priveste lucratorii permanenti, sezonieri si transfrontalieri care solicita viza D/AM2 si care pot fi angajati fie prin intermediul unei agentii de plasare autorizate, fie direct de catre un angajator autorizat. 

Elementul central al noului mecanism este platforma electronica WorkinRomania.gov.ro, utilizata pentru înregistrarea angajatorilor, autorizarea gentiilor de plasare si a angajatorilor autorizati, depunerea cererilor unice si monitorizarea activitatii. Se constituie Registrul angajatorilor strainilor, Registrul agentiilor de plasare si Registrul angajatorilor autorizati. Înregistrarea sau autorizarea presupune verificarea unor conditii fiscale, de integritate si de securitate, inclusiv lipsa unor condamnari relevante, inexistenta unor sanctiuni pentru munca nedeclarata si absenta riscurilor privind securitatea nationala, spalarea banilor sau finantarea terorismului. 

În cazul lucratorilor D/AM2, angajarea este posibila numai pentru ocupatiile incluse în Lista ocupatiilor deficitare. Angajatorii autorizati trebuie sa îndeplineasca cerinte suplimentare privind activitatea economica, numarul minim de salariati si constituirea unei garantii financiare de 1.000 euro pentru fiecare lucrator strain. De asemenea, legea limiteaza numarul de straini care pot fi angajati, în functie de categoria angajatorului si de numarul mediu de salariati din anul anterior. 
Noua reglementare instituie obligatii extinse pentru angajatori si agentiile de plasare. 

Contractul individual de munca trebuie redactat atât în limba româna, cât si într-o limba înteleasa de strain. Angajatorii trebuie sa asigure plata salariului în cont bancar, instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca, cursuri de integrare si de limba româna, precum si notificarea autoritatilor în cazul unor situatii relevante privind raportul de munca sau dreptul de sedere. 
Agentiile de plasare si angajatorii autorizati au obligatii suplimentare privind informarea lucratorilor, organizarea transportului, identificarea unor noi locuri de munca în cazul încetarii contractului si suportarea costurilor de întoarcere. 

Reglementarea cuprinde si conditii speciale pentru anumite categorii de lucratori straini, precum lucratorii sezonieri, transfrontalieri, înalt calificati, lucratorii ICT si lucratorii au-pair. 

2. Timpul de munca al medicilor 
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1077/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 246 din 23 aprilie 2026, modifica si completeaza Regulamentul privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor în unitatile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 870/2004. 
Una dintre modificarile esentiale este eliminarea prevederii potrivit careia, pentru medici, depasirea duratei zilnice a timpului de munca era considerata parte a normei lunare de lucru. 
În forma actuala, se mentine doar regula generala potrivit careia orice munca prestata peste durata normala a timpului de munca constituie munca suplimentara si se compenseaza conform legii. Totodata, este abrogat alineatul care consacra expres aceasta derogare pentru medici. 
Se modifica si modul de reglementare a progra mului de lucru al medicilor. Activitatea acestora se poate desfasura fie prin activitate curenta de 6 ore completata cu garda, fie prin activitate de 7 ore în medie pe zi. În functie de resursele umane, activitatea poate fi organizata în doua ture, inclusiv în ambulatoriu sau în blocul operator, cu aprobarea conducerii unitatii si consultarea organizatiilor sindicale. Se introduce si o limitare orara pentru activitatea în ture în zilele lucratoare (intervalul 8:00–20:00 pentru activitatea curenta).

Regulamentul revizuit detaliaza organizarea muncii în ture pentru toate categoriile de personal. Se mentin sistemele de lucru de tip 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 de ore libere, dar sunt dezvoltate regulile privind întocmirea graficelor lunare de activitate: acestea trebuie sa includa numarul de personal pe tura, rotatia, intervalul dintre doua zile de lucru si programarea normei de munca si a orelor suplimentare. 
Graficele se întocmesc cu consultarea angajati lor, se aproba de conducere si pot fi modificate inclusiv la solicitarea salariatilor. 

Se introduc reguli detaliate privind schimbul de ture si de garzi, care trebuie realizat pe baza acordului scris al salariatilor implicati si cu actualizarea corespunzatoare a graficelor de lucru. În mod expres se prevede ca aceste schimburi sunt supuse regulilor privind limitele timpului de munca si eventualele derogari.

În ceea ce priveste garzile, se reformuleaza cadrul general. Se precizeaza ca asigurarea continuitatii asistentei medicale este obligatorie si se realizeaza prin serviciul de garda, iar garzile sunt clasificate în garda de urgenta, garda de monitorizare si garda la domiciliu. Se detaliaza continutul fiecarui tip de garda, conditiile de organizare si modul de stabilire a liniilor de garda la nivelul unitatilor sanitare, inclusiv obligatia de aprobare si de publicare a acestora. 
Se adauga si noi structuri în care se aplica regimuri specifice de timp de munca, precum cele care asigura sterilizarea si prepararea solutiilor sterile, fiind extinse corespunzator listele existente pentru personalul medical si auxiliar. 
De asemenea, se clarifica posibilitatea desfasurarii activitatii în ture pentru personalul tehnic, de deservire, paza si muncitori, în functie de nevoile concrete ale unitatii. 
Se modifica si alte dispozitii privind organizarea activitatii, inclusiv obligatia medicilor de a presta activitate si în ambulatoriul integrat în cadrul normei lunare, precum si regulile privind stabilirea programului de lucru prin regulamentul intern, cu consultarea organizatiilor sindicale. 

3. Timpul de munca al politistilor din penitenciare
Ordinul ministrului justitiei nr. 778/C/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 297 din 15 aprilie 2026, stabileste conditiile si procedura pentru acordarea majorarii pentru munca suplimentara efectuata de politistii de penitenciare în anul 2026. 
Actul normativ prevede ca munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, în cadrul unor activitati operative sau neprevazute, se plateste numai daca nu poate fi compensata cu timp liber corespunzator în termen de 90 de zile. 
În aceasta situatie, politistul de penitenciare primeste drepturile salariale aferente orelor suplimentare, la care se adauga o majorare de 70% din salariul de functie, proportional cu orele efectiv lucrate peste program. 

Ordinul distinge între munca suplimentara prestata în activitati operative sau neprevazute si alte forme de munca suplimentara. Pentru aceasta din urma, compensarea se face numai prin timp liber corespunzator, în termenul de 90 de zile. 
Sunt enumerate activitatile care pot justifica plata majorarii, inclusiv cele privind siguranta obiectivelor, activitatea turelor operative, interventiile, acordarea drepturilor persoanelor private de libertate, asistenta medicala, misiunile de escortare, controalele inopinate si alte activitati urgente sau neprevazute cu impact asupra sistemului penitenciar. 

Munca suplimentara trebuie dispusa, de regula, în scris, de seful ierarhic si aprobata de directorul unitatii. Dispozitia trebuie sa indice activitatea desfasurata, numarul de ore si încadrarea acesteia în una dintre categoriile prevazute de ordin. 
Ordinul stabileste si modul de calcul al muncii suplimentare, prin raportare la timpul efectiv lucrat si la fondul individual de timp al fiecarui politist de penitenciare. Plata majorarii se face pe baza unui raport justificativ si a centralizatoarelor lunare, cu aprobarea ordonatorului ierarhic superior. Se instituie si limite privind plata muncii suplimentare: aceasta se poate plati, în principiu, în limita unui plafon de 180 de ore anual, iar în ca zuri deosebite se poate ajunge pâna la 360 de ore anual. 
Actul mai prevede ca munca suplimentara trebuie distribuita echilibrat între politistii de penitenciare care desfasoara acelasi tip de activitate sau au aceleasi atributii, iar nerespectarea acestei obligatii poate atrage raspunderea disciplinara, patrimoniala, civila sau penala, dupa caz.

4. Plângeri la Consiliul National de Combatere a Discriminarii
Modificarea Procedurii interne de solutionare a petitiilor si sesizarilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii nr. 27/2024 (publicat în M.Of. nr. 120 din 12 februarie 2024), a fost adoptata de Colegiul director al CNCD si publicata în Monitorul Oficial nr. 296 din 15 aprilie 2026. Principalele modificari vizeaza modul de initiere si solutionare a cazurilor de discriminare, precum si organizarea deliberarilor Colegiului director. Procedura de autosesizare este redefinita: orice membru al Colegiului director poate initia o autosesizare printr-o nota motivata, dar aceasta de vine efectiva numai dupa aprobarea cu majoritate absoluta a membrilor aflati în exercitarea man datului.

Se modifica si regulile privind conexarea dosarelor: nu doar partile pot solicita conexarea, ci si seful structurii de asistenta sau un membru al Colegiului director poate propune din oficiu aceasta masura, iar decizia se adopta prin vot si se consemneaza într-o încheiere interlocutorie. 
În ceea ce priveste solutionarea cauzelor, se clarifica faptul ca atât petitiile cât si autosesizarile sunt solutionate prin hotarâri adoptate de Colegiul director în sedinte de deliberare, cu majoritate absoluta. Se stabilesc reguli mai precise privind desfasurarea acestor sedinte, inclusiv posibilitatea organizarii lor online sau în format hibrid în situatii exceptionale. 
De asemenea, se introduce o regula expresa pentru situatia în care nu se întruneste majoritatea necesara pentru adoptarea unei solutii: cauza se amâna pentru o sedinta ulterioara.

5. Câstigul salarial mediu brut 
Câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2026 este de 9.192 lei. (Legea nr. 44/2026 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2026, publicata în Monitorul Oficial nr. 243 din 27 martie 2026).
Iata mai jos evolutia câstigului salarial mediu brut:

An	Câstigul salarial mediu brut	Act normativ	Valabil de la...
2026	9.192 lei	Legea nr. 44/2026	30 martie 2026
2025	8.620 lei	Legea nr. 10/2025	13 februarie 2025
2024	7.567 lei	Legea nr. 422/2023	1 ianuarie 2024
2023	6.789 lei	Legea nr. 369/2022	1 ianuarie 2023
2022	6.095 lei	Legea nr. 318/2021	1 ianuarie 2022
2021	5.380 lei	Legea nr. 16/2021	12 martie 2021
2020	5.429 lei	Legea nr. 6/2020	9 ianuarie 2020
2019	5.163 lei	Legea nr. 47/2019	15 martie 2019

Potrivit Legii nr. 283/2024, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.139 din 14 noiembrie 2024, care a transpus în legislatia nationala Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeana, raportat la câstigul salarial mediu brut, salariul minim trebuie sa reprezinte 47-52%. 
Astfel, salariul minim de 4.050 de lei reprezenta 47% din câstigul salarial mediu brut aplicabil anterior (care era de 8.620 lei, potrivit Legii nr. 10/2025). Proportia se mentine si cu noul salariu minim de 4.325, care reprezinta 47% din câstigul salarial mediu brut stabilit pentru 2026 la 9.192 lei prin Legea nr. 44/2026 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2026, publicata în Monitorul Oficial nr. 243 din 27 martie 2026. 

6. Fondul de garantare a creantelor salariale
Hotarârea Guvernului nr. 182/2026, publicata în M.Of. nr. 246 din 30 martie 2026, modifica si completeaza Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 1850/2006. Actul pune în aplicare modificarile introduse prin O.U.G. nr. 6/2026 si detaliaza mecanismele de acordare a drepturilor din Fond. 

Principala interventie vizeaza regimul special aplicabil salariatilor operatorilor economici de interes strategic. Prin derogare de la regula generala, creantele salariale pot fi acoperite pentru perioade de pâna la 12 luni în cazul insolventei si pâna la 6 luni în cazul concordatului preventiv. Se introduce si mecanismul de identificare a operatorilor economici de interes strategic, realizat de ministerele de resort, lista acestora urmând sa fie stabilita si actualizata prin hotarâre a Guvernului.

Hotarârea clarifica tratamentul fiscal al creantelor salariale platite din Fond, stabilind ca impozitul pe venit si contributiile sociale sunt calculate si virate de agentiile pentru ocuparea fortei de munca, care actioneaza ca platitor la sursa. 
Sunt detaliate regulile privind determinarea perioadelor pentru care se pot acorda sumele din Fond, precum si procedura de depunere si solutionare a cererilor, inclusiv documentele necesare. 
Creantele salariale se determina în valoare neta, pe baza evidentelor contabile ale angajatorului, iar administratorul judiciar sau concorda tar raspunde pentru corectitudinea datelor. 

Agentiile teritoriale pot solicita documente suplimentare pentru verificarea sumelor. 
Normele detaliaza si plafonarea sumelor pentru operatorii de interes strategic, acestea neputând depasi 12 salarii medii brute pe economie în cazul insolventei si 6 salarii medii brute în cazul concordatului preventiv, pentru fiecare salariat. 
Se reglementeaza modalitatea de plata a creantelor salariale si sunt actualizate anexele normelor metodologice pentru a reflecta noul regim juridic introdus prin O.U.G. nr. 6/2026.